Kouign-amann

Kouign-amann este o prajitura bretona alcatuita din aluat dospit foietat, cam ca cel de croissant, dar care are in plus zahar intre foitele de aluat. As fi curioasa cum sunt aceste prajituri la ele acasa, de-adevaratelea, nu pe internet... de multe ori am curiozitatea asta atunci cand fac un fel de mancare pe care nu l-am gustat in original. Oare bretonii ar recunoaste in prajiturelele astea reteta lor ?... Sursa de inspiratie pentru cea de-a doua tentativa a mea de a face kouign-amann - cea de fata - a fost reteta de la "Daring Bakers", la care am adaugat cateva aventuri originale (de exemplu, nu am reusit sa tai aluatul in 12 patrate ci mi-au iesit 18 ... trebuie sa fii arhitect si sa stii geometrie descriptiva ca sa-ti iasa asa ceva ... ).

ingrediente:
- 300 g faina
- 7 g drojdie uscata
- 5 g sare
- 200 ml apa calduta
- 25 g unt topit
- 250 g unt
- 100 g zahar + pentru deasupra (eu am folosit doar 50 g)
metoda:
- se framanta un aluat din primele 5 ingrediente (faina - unt topit) - masina de facut paine, bine ca te am, la asa ceva te mai folosesc din cand in cand!
- se aseaza aluatul intr-un bol uns cu ulei care se acopera cu folie; se lasa la dospit o ora;
- 250 g unt se aplatizeaza in forma de patrat cu latura de 14 cm, intre doua foi de hartie de copt; se pune in frigider;
- se intinde aluatul pe blatul de lucru usor infainat; trebuie sa ajunga la dimensiunile unui patrat cu latura de 20 cm;
- peste patratul de aluat se aseaza patratul de unt, rotit la 45 de grade fata de primul; se acopera untul cu colturile patratului de aluat;, apoi se intinde totul in forma de dreptunghi cu laturile 45 x 15 cm, se impacheteaza in 3, apoi se lasa in frigider 30 de minute;
- se repeta operatiunea intins + impachetat in 3 de 2 ori;
- se intinde din nou aluatul in forma de dreptunghi 45 x 15 cm, se presara zahar (cam 50 g), se impatureste in 3; se intinde din nou, la dimensiunile de 40 x 30 cm, se presara zahar (50 g), apoi se taie in 12 patrate cu latura de 10 cm (4 x 3 patrate);
- se unge cu unt o tava pentru 12 briose; se aduna colturile fiecarui patratel de aluat si se aseaza in tava; se presara zahar deasupra si se lasa la dospit, acoperite, intr-un loc ferit de curenti de aer, 30 de minute;
- se incinge cuptorul la 220 grade C; se coc prajiturelele timp de 30-40 de minute, acoperite cu folie de al dupa 20 de minute daca se rumenesc prea repede deasupra;
- se lasa la racit in tava cateva minute (nu mult, altfel nu se mai desprind), apoi se scot pe un gratar.
Am copt cateva patratele in forme mici de tarta si arata cam asa:

Si-asa:

Pofta buna!

Pithiviers si teoria foietajului IV

Am incercat de-a lungul timpului diferite retete de foietaj, prezentate in acest caiet in seria "Teoria foietajului":
- partea I - foietaj "ca la carte", adica  bucata de unt se inveleste intr-un aluat din faina si apa, iar apoi se trece la impaturiri alternand cu odihna aluatului in frigider;
- partea a II-a - foietaj rapid sau brut, pentru care se amesteca faina cu untul si apoi se impatureste aluatul astfel obtinut;
- partea a III-a - ceva intre varianta I si II, adica o pasta din mult unt si putina faina se inveleste intr-un aluat cu multa faina si putin unt, continuand cu impaturirile;
- variante de foietaj "imbogatit", cum ar fi cel cu iaurt si galbenusuri si impachetari atipice, sau sub-varianta celui rapid cu adaus de smantana si putin praf de copt.
Am amanat mereu "foietajul inversat" care este un foeitaj ca cel descris mai sus la partea a III-a, dar pe dos: adica aluatul cu multa faina si putin unt se inveleste in pasta din unt si putina faina. N-are ce sa dea gres: de vreme ce untul e deja la exterior, n-are cum sa iasa din aluatul cu faina... Spre mirarea mea, chiar nu a fost cel mai difcil aluat pe care l-am intalnit, iar rezultatul e cel mai crocant si mai usor foietaj pe care l-am facut vreodata! De incercat, neaparat! Proportia faina / unt este subunitara, adica nu-i calculati caloriile ca n-o sa-l mai faceti niciodata. Dar din cantitatile de mai jos iese destul aluat pentru doua Pithiviers de pilda, si ca orice foietaj si acesta se congeleaza fara probleme.
Cat despre Pithiviers, aceasta este o delicatesa frantuzeasca alcatuita din doua discuri de foietaj cu umplutura de crema de migdale. Seamana cu Galette des Rois, unii spun ca ar fi ceva diferente intre ele (crema frangipane vs. crema de migdale) dar domnul Raymond Blac spune ca ar fi acelasi lucru. Oricum s-ar numi, este o prajitura delicioasa, nu prea dulce dar foarte gustoasa. Dintr-o jumatate din cantitatea de alaut am facut Pithiviers nr. 1, pe care l-am gresit - intai uitand migdalele in cuptor, si apoi cand am copt prajitura si umplutura s-a strecurat printre cele doua discuri de aluat...  Pithiviers nr. 2 a fost facut din cealalta jumatate de aluat, care a stat un timp in congelator. Nu am mai copt migdalele inainte de a le macina (ca sa nu le uit in cuptor, ca prima oara) si am lipit discurile de aluat cu galbenus amestecat cu putina apa, le-am si apasat cu dosul unui cutit si cel mai important, cred, am tinut prajitura asamblata si necoapta in frigider cam o ora inainte de a o coace - asta ajuta si foietajului, dar si umpluturii,  si cred ca asta e elementul care a facut diferenta intre Pithivier nr. 1 cu umplutura pe jumatate scursa si Pithivier nr. 2 cu umplutura la locul ei ...  Decorul nu e minunat in nici una din variante, dar mai exersez ...

Varianta 1: Pithiviers si "rulada" din resturi

ingrediente - pentru aluat:
- 250 g faina
- 50 g unt
- 125 g ml apa
- 10 g sare
ingrediente - pentru pasta de unt:
- 400 g unt
- 150 g faina
ingrediente - pentru crema de migdale:
- 75 g unt
- 75 g migdale
- 75 g zahar
- 1 ou
- 1 galbenus pentru uns
- 1 lingura cognac
metoda:
- se amesteca 250 g faina cu 50 g unt, astfel incat sa se obtina firmituri; se dizolva sarea in apa, se toarna peste firmituri, se amesteca rapid, pana cand rezulta un aluat omogen; se inveleste in folie de plastic, se da forma dreptunghiulara astfel incat sa aiba grosimea de 2-3 cm si se lasa in frigider;
- se framanta cu mana o pasta din 400 g unt si 150 g faina; se inveleste in folie, i se da forma de dreptunghi si se lasa in frigider 30 de minute;
- cele doua amestecuri de faina si unt trebuie sa aiba aceeasi consistenta cand se trece la pasul urmator;
- se presara putina faina pe blatul de lucru si se intinde pasta de unt cu sucitorul astfel incat sa fie de 2 ori mai mare decat dreptunghiul de aluat din faina (sa zicem ca cel din urma are dimensiunile a x b cu a<b, atunci dreptunghiul de unt va fi a x 2b);
- se aseaza dreptunghiul de aluat cu faina peste jumatate din dreptunghiul de unt si se acopera cu cealalta jumatate;
- se intinde aluatul astfel incat lungimea sa devina de 4 ori mai mare decat latimea;
- se impacheteaza in 4: marginile se aduc la mijloc, apoi se pliaza in 2; cu asta s-a incheiat prima impachetare dubla; se inveleste aluatul in folie alimentara si se lasa in frigider cel putin o ora;
- se intinde din nou aluatul, se efectueaza a  doua impaturire dubla, folie, frigider 30 de minute;
- se intinde aluatul astfel incat lungimea sa fie de 3 ori mai mare decat latimea; se impacheteaza in 3, apoi se inveleste in folie, se raceste 30 de minute, si se repeta impachetarea simpla (in 3);
- jumatate din cantitatea de aluat se pastreaza in frigider pentru Pithiviers, iar cealalta juamtate in congelator, pentru alte bunatati;
- pentru crema de migdale: se macina migdalele, cu atentie sa nu devina unt de migdale (dupa ce s-au maruntit in mare, am adaugat si zaharul in robot si le-am macinat cu piesa-cutit impreuna); se adauga unt, 1 ou (eu am pus din greseala si galbenusul pentru uns, de-asta e asa de galbena umplutura) si cognac; se amesteca bine si se pune in frigider;
- se taie aluatul in doua (deci sferturi din cantitatea initiala); o bucata se patreaza la rece in timp ce cealalta se intinde astfel incat sa se poate decupa un disc cu diametrul de 20 cm; se aseaza in tava pe hartie de copt; deasupra se intinde crema de migdale, lasand 2 cm liber pe margine; se unge marginea cu un galbenus amestecat cu putina apa rece;
- se intinde al doua bucata de aluat, se decupeaza din ea un disc cu diametrul de 22 cm; se aseaza cu atentie peste umplutura, astfel incat sa nu ramana bule de aer sub a doua foaie, si se lipesc bine marginile, apasand cu degetele;
- se lasa prajitura in frigider timp de o ora;
- se incinge cuptorul la 180 grade C;
- daca este aluat in exces, se taie marginile astfel incat prajitura sa fie un cerc uniform; se "sigileaza" marginile cu dosul unui cutit (apasati usor marginea cu 2 degete; impingeti dosul cutitului intre degete); se unge prajitura cu galbenus de ou si se deseneaza decorul-spirala, zgariind aluatul cu dosul cutitului; se face o gaura in mijloc, pe unde sa iasa aburul;
- se coace 45 de minute; se lasa la racit 15 minute, apoi se poate manca asa calduta, dar mie mi-a placut mai mult rece.

Pofta buna!

Sursa pentru aluat foietat inversat : Bernard
Sursa pentru Pithiviers : Raymond Blanc

Cornulete fragede cu iaurt

Aceasta este a treia reteta pe care am incercat-o din cele 3 carti de bucate ale Laurei Adamache pe care le-am primit in dar de la Editura Sian, azi fiind randul cartii "Aluaturi dulci si sarate. 24 de retete delicioase" sa fie sursa de inspiratie. A treia reteta si a treia reusita, lucru care nu ma mira pentru ca orice reteta de-a Laurei am incercat a iesit asa cum trebuia, iar aceste cornulete sunt cum promite titlul retetei, adica fragede, si cum promite subtitlul cartii, adica delicioase!

ingrediente:
- 250 g faina
- 125 g iaurt
- 125 g unt
- 2 linguri zahar pudra vanilat
- 1/2 plic praf de copt
- un varf de cutit sare
- 100 g ciocolata -Laura a pus alba, eu am ales ciocolata cu lapte
- zahar pentru pudrat
metoda:
- se topeste untul pe baie de aburi apoi se lasa sa se raceasca;
- se amesteca faina cu zahar, sare, praf de copt, iaurt si unt; se framanta pana se obtine un aluat omogen;
- se intinde aluatul pe blatul usor infainat pana ajunge un disc cu grosimea de 0,5 cm;
- se taie aluatul in 8 parti egale;
- la baza fiecarui triunghi se pune o bucata de ciocolata, apoi se ruleaza cornuletul;
- se coc cornuletele, pe tava cu hartie de copt, la 180 de grade C, timp de 15-20 de minute, pana se rumenesc usor;
- se pudreaza cu zahar vanilat si se servesc calde sau reci.

Pofta buna!

Paine dulce olandeza

Painea dulce olandeza - pe numele ei original "ontbijtkoek" (=prajitura pentru micul dejun) sau "peperkoek" (=prajitura cu piper) - a fost subiectul lunii decembrie 2014 la Daring Bakers. Este un fel de chec cu arome de turta dulce, care se serveste la micul dejun sau ca gustare, servit sub forma de felii unse cu unt.
Am incercat doua din cele trei retete propuse. Ambele checuri sunt aromate cu un amestec de condimente pentru turta dulce (mai jos este si reteta pentru acest amestec), unul dintre ele e indulcit bine cu zahar, iaral doilea, mai putin dulce, contine doar miere ca indulcitor; prima paine dulce oalndeza avut consistenta pe care imi inchipui ca o au originalele peperkoek, moale si putin umeda in interior si usor crocanta la exterior, insa la a doua a iesit un aluat destul de gros si lipicios, ca si cum ar fi fost nevoie de mai mult lichid. Am adaugat stafide in primul chec si nuci in cel cu miere, care nefiind atat de dulce a fost servit cu gem, pe langa untul traditional. O lingura din amestecul de condimente cantarea, in reteta originala, 15 grame, dar la mine (o fi fost mai afanat amestecul?) a avut doar 7 grame, si nu as fi pus mai mult, fiind suficient de aromat checul si asa.


amestecul de condimente pentru turta dulce:
- 3 linguri (20 g) scortisoara
- 1 lingurita (5 g) nucsoara
- 1/2 lingurita cuisoare macinate
- 1/2 lingurita cardamom macinat
- 1/2 lingurita piper alb
- 1.2 lingurita coriandru macinat
- 1.2 lingurita ghimbir macinat
- 1/2 lingurita nucsoara "mace" (tot un fel de nucsoara)
(- 1/2 lingurita anason, nu-mi place, nu am, n-am pus)

Peperkoek (Chec cu piper)

Reteta pentru aceasta paine dulce olandeza contine o lingura de sirop de trestie de zahar, din care nu am asa ca am marit putin cantitatea de lichid.

ingrediente:
- 125 g faina de grau integrala
- 125 g faina de secara
- 1 ou mare
- 230 ml apa calduta
- 1 lingura condimente de turta dulce (15 g in reteta originala, 8 la mine)
- 250 g zahar brun
- 1 3/4 lingurita praf de copt (8g)
- 50 g stafide

metoda:
- se incinge cuptorul la 180 grade C;
- se tapeteaza cu hartie de copt o tava de chec de 30x12 cm;
- se amesteca apa cu oul, zaharul si condimentele, pana cand se dizolva toate;
- se adauga faina si praful de copt; se amesteca cu o lingura de lemn pana cand faina e umeda; nu conteaza daca au ramas cocoloase de faina pe ici pe colo;
 - se toarna aluatul in tava pregatita si se coace 70 de minute (la cuptorul meu a fost gata in 60); e coapta cand scobitoarea infipta in mijloc iese curata;
- se lasa in tava 5 minute, apoi se scoate pe un gratar; se serveste la temperatura camerei.

Paine dulce olandeza cu miere

ingrediente:
- 125 g faina integrala de grau
- 125 g faina de secara
- 200 ml lapte
- 100 g miere
- 30 g unt
- 1 ou
- 2 linguri condimente pentru turta dulce (30 g in reteta originala, la mine doar 15)
- 10 g praf de copt
- un praf de sare
- 100 g nuci taiate mare
metoda:
- se tapeteaza  cu hartie de copt o tava de chec de 30x12 cm;
- se incinge cuptorul la 180 grade C;
- se pune pe foc laptele; cand incepe sa fiarba de adauga mierea si untul, amestecand pana se dizolva;
- intr-un bol se amesteca oul cu condimentele; se adauga incet laptele fierbinte, amestecand mereu; se adauga faina amestecata cu praful de copt, apoi nucile; se obtine un aluat destul de dens si oarecum lipicios;
- se toarna aluatul in tava de copt pregatita, se coace 45 de minute (70 in reteta originala).
Acest chec nu e deloc dulce, asa ca peste untul cucare se ung feliile, se poate adauga si gem.

Pofta buna!

Blog-checking lines:For the month of December, Andrea from 4pure took us on a trip to the Netherlands. She challenged us to take our taste buds on a joyride through the land of sugar and spice by baking three different types of Dutch sweet bread

Ensaimada

Ensaimada este un produs al patiseriei spaniole de care am auzit datorita provocarii lunii august de la Daring Bakers. De fapt erau doua propuneri, prima dintre ele fiind Kurtoskalacs de care cred ca stie orice ardelean si care mie imi place foarte mult, dar inca nu sunt convinsa ca reteta si mai ales metoda de la Daring Bakers da rezultatele cele mai bune: kurtos-ul clasic al copilariei mele era acoperit cu o crusta subtire, maro, lucioasa si crocanta de caramel care vad ca lipseste in ceea ce au obtinut "cocatorii indrazneti" care au propus tema lunii. O solutie ar putea sa fie metoda ce-o vedem pe strada - coacerea Kustos-ului deasupra unui gratar, dar pana sa ma apuc eu de asa ceva, mai cumpar un Kurtos gata facut si incerc niste ensaimadas care mi-au amintit cumva de croissant fiind alcatuite dintr-un aluat dospit intins subtire si avand unt (in mod traditional, dar se poate pune cam orice) intre foitele de aluat, dar metoda e putin mai simpla si timpul de asteptare mai scurt.

ingrediente - pentru 4 bucati:
- 300 g faina 000
- praf de sare
- 60 g zahar
- 7 g drojdie uscata
- 120 ml apa calduta
- 1 ou mare
- 30 ml ulei de masline
- 100 g unt la temperatura camerei (eu am umplut 2 bucati cu 50 g unt si doua cu 50 g  nutella)
- ulei pentru uns blatul de lucru
- zahar pudra

metoda:
-se amesteca drojdia cu apa calduta si o lingurita de zahar; se lasa deoparte 5 minute pana incepe sa faca spuma;
- intr-un bol mare se amesteca bine (se poate folosi un mixer) oul, zaharul si uleiul; se adauga faina, sarea si amestecul cu drojdie;
- se framanta aluatul 10 minute; se acopera bolul cu folie alimentara si se lasa aluatul la dospit 2 ore, pana isi dubleaza volumul;
- se rastoarna aluatul pe blatul uns cu ulei; se imparte in 4 bucati egale care se vor lucra pe rand;
- se intinde prima bucata de aluat intr-un dreptunghi subtire de aproximativ 10 x 30 cm; se intinde deasupra 25 g unt moale (sau nutella); se intinde usor aluatul cu degetele (ca miscarea de la strudel, cu mana sub aluat) pana cand ajunge sa aiba dimensiunile de 40 x 18 cm, apoi se ruleaza strans paralel cu latura lunga; sulul obtinut se aranjeaza in forma de spirala, nu foarte stransa pentru a avea loc sa creasca, si se aseaza pe tava cu hartie de copt;
- se procedeaza identic cu celelalte 3 bucati de aluat;
- se acopera tava cu un servet de bucatarie si se lasa spiralele la dospit cam o ora;
- se incinge cuptorul la 180 grade C; se coc ensaimadas aproximativ 15-20 de minute pana devin galben-aurii; se pudreaza cu zahar pudra si se servesc caldute.

Pofta buna!

The August Daring Bakers' Challenge took us for a spin! Swathi of Zesty South Indian Kitchen taught us to make rolled pastries inspired by Kurtoskalacs, a traditional Hungarian wedding pastry. These tasty yeasted delights gave us lots to celebrate!

Paine dulce cu scortisoara

Provocarea lunii februarie la Daring Bakers poarta numele "beautiful bread", adica paine frumoasa.... Mai mult cozonac decat paine, dupa ingredientele aluatului, si nici nu mi-a iesit mie prea frumoasa, daca daca dati o cautare pe google "Valentina Zurkan" o sa vedeti cate minunatii se pot crea pe tema "beautiful bread" - adica straturi subtiri de aluat, suprapuse, eventual unse cu ceva aromat si colorat, apoi taiate si rasucite dupa felurite modele. Luata de val am incercat si o reteta sarata, care va urma intr-o alta postare.

ingrediente pentru aluat:
- 450 g faina 000
- 60 ml apa calduta
- 180 ml lapte cald
- 1 ou mare
- 60 g unt moale
- 50 g zahar
- 3 g sare
- 10 g drojdie uscata instant
pentru uns straturile:
- 60 g unt
- 25 g scortisoara
- 100 g zahar
pentru uns deasupra:
- 60 ml lapte
- 15 g zahar
pentru glazura si servit:
- 400 ml dulce de leche (lapte condensat, in reteta originala)

metoda:
- se amesteca intr-un bol laptele cu apa, oul, zahar, unt si drojdie; se lasa deoparte;
- intr-un alt bol se amesteca faina cernuta cu sare; se adauga ingredientele lichide si se framanta pana cand se obtine un aluat fin; daca e nevoie (in functie de faina, umiditatea din aer etc) se mai poate adauga o lingura de faina in aluat;
- se acopera bolul cu un stergar de bucatarie umezit si se lasa intr-un loc caldut pana cand aluatul isi dubleaza volumul;
- se rastoarna aluatul pe blatul usor infainat; se imparte in 4;
- se intinde fiecare bucata in forma de disc, cat mai subtire posibil (cel putin 20 cm diametru);
- se amesteca zaharul si scortisoara;
- se unge primul disc de aluat cu un topit, apoi se presara 1/3 din amestecul cu scortisoara;
- se aseaza al doilea disc peste primul, repetand operatiunea de uns cu unt, presarat cu scortisoara;
- se cladesc astfel toate cele 4 discuri de aluat; ultimul se unge cu unt;
- se taie cozonacul in 8 segmente egale;

- fiecare triunghi obtinut se taie cam pe 2/3 din lungimea sa, fara a atinge varful sau baza triunghiului;
- se ridica varful unui triunghi, apoi se introduce prin taietura din mijloc si se scoate pe dedesubt; se aseaza frumos si simetric, pe cat posibil, straturile de aluat;
- se aseaza triunghiurile formate intr-o tava, pe hartie de copt;

- se strang impreuna cele doua colturi de la baza fiecarui triunghi;
- se unge cozonacul cu lapte amestecat cu zahar si se lasa la dospit 15 minute;
- se incinge cuptorul la 240 grade C; se coace painea cea frumoasa 5 minute la temepratura mare, apoi se reduce temperatura la 200 grade C si se mai coace inca 15-20 de minute, sau pana cand e rumenit la suprafata.

Cat e cald se stropeste cu lapte condensat sau dulce de leche. Se seveste caldut sau la temperatura camerei.

Pofta buna!

Blog-checking lines:

Beauty surrounded the Daring Bakers this month as our host, Sawsan, of chef in disguise, challenged us to make beautiful, filled breads. Who knew breads could look as great as they taste?

Scones cu ciocolata

M-am lamurit mai demult ca sunt bune painicile astea numite scones, fie ele dulci sau sarate, asa ca era vremea sa incerc si unele cu ciocolata. Toate celelalte retete incercate de mine erau fara ou, si cred ca oul din aceasta reteta sa fi facut ca textura sa fie mai degraba ca cea a unui chec decat cea pe care o stiam eu din experientele anterioare. Reteta e dintr-o carte din cele pe care le-am primit de curand de la o prietena a mamei mele, pe langa cateva instrumente de bucatarie de care m-am bucurat foarte mult si care-mi sunt foarte utile - si vreau sa-i multumesc si aici pentru cadou! Cartile fiind cu unitati de masura imperiale, notez cantitatile asa cum le-am transformat si folosit eu, dar si cele originale, in paranteza, pentru cine are "cups" si linguri de masurat.

ingrediente:
- 315 g faina (2 1/4 cani)
- 20 g cacao (3 linguri)
- 145 g zahar (1/2 cana + 2 linguri)
- 6 g praf de copt (1+1/2 lingurite)
- 2 g bicarbonat (1/2 lingurita)
- praf de sare (1/4 lingurita)
- 140 g unt
- 140 g ciocolata amaruie, taiata in bucati de 0.8 - 1.2 cm
- 1 ou mare + 1 albus pentru uns (galbenus, in reteta originala,  dar am vrut sa folosesc din albusurile adunate dinainte)
- 135 ml + 15 ml (o lingura) smantana
- zahar tos pentru presarat deasupra

metoda:
- se amesteca faina cernuta cu zahar, cacao, sare, praf de copt si bicarbonat;
- se adauga untul taiat bucatele si se incorporeaza in faina cu ajutorul unui cutit; trebuie sa rezulte un amestec cu aspect de firmituri, in care sa ramana cateva bucatele vizibile de unt; se adauga bucatelele de ciocolata;
- se amestecau oul cu smantana, se toarna peste firmiturile de faina si unt, si se amesteca folosind o spatula de silicon - spune reteta; eu nu m-am putut abtine si mi-am bagat si degetele, lucru nu prea bun deoarece caldura pielii incalzeste untul; oricum, se amesteca pana cand se leaga aluatul, fara a framanta;
-  se intinde aluatul pe blatul usor infainat, astfel incat sa obtinem un dreptunghi cu laturile 7.5 x  45; se taie in 6 patrate cu latura de 7.5 cm; mi s-au parut foarte mari, data viitoare vo idecupa scone-urile ceva mai mici;
- se aseaza cele 6 bcuati de aluat pe o tava, cu distanta de 5 cm intre ele; se lasa tava in frigider pana se intareste aluatul - minim o ora, sau peste noapte;
- se unge aluatul cu albus batut usor si amestecat cu o lingura de smantana; se presara zahar;
- se coc painicile la 190 de grade C timp de 25-30 de minute, pana cand zaharul de deasupra s-a rumenit, iar scobitoarea infipta in mijlocul unei painici iese curata.
Si daca spune Martha Steward ca merg cu cafea, le-am gustat la cafea.

Pofta buna!

Sfogliatelle ricci

Acestea sunt verisoarele prajiturelelor "sflogliatelle frolle", alcatuite din aceesi umplutura cu ricotta si gris (plus ciocolata, de data asta, ca sa mai variem), invelita intr-o cochilie de nenumarate foite subtiri, care se desfac atat de frumos in cuptor. Sunt crocante (prea crocante, poate), cu foite subtiri si delicate, astfel ca se topesc in gura. Metoda de lucru e anevoioasa, sunt multe etape cu pauze intre ele si mi-a trebuit ceva curaj sa ma apuc de ele chiar avand masina de paste ca ajutor pentru intins aluatul, dar m-am gandit ca fiind o reteta traditionala alutul a fost intins manual ani si ani (zeci, sute ...), asa ca pentru mine, cu scula moderna, ar trebui sa fie floare la ureche. Mi se pare ca sunt foarte aratoase, mi-au placut la gust, dar nu stiu daca o sa le mai fac vreodata - poate doar la cereri speciale. Oricum, e o metoda interesanta care merita notata, chair daca doar ca si curiozitate pentru cei pasionati de teoria aluaturilor.

ingrediente aluat:
- 420 g faina
- 1 lingurita sare
- 180 ml apa calduta
- 115 g unt
- 115 g untura
pentru umplutura:

- 250 ml lapte

- 115 g zahar

- 115 g gris

- 375 g ricotta

- 2 galbenusuri

- 10 ml extract vanilie

- varf de cutit scortisoara macinata

- 20 g coaja de portocala confiata

- 60 g ciocolata amaruie (55%)
metoda:
- se amesteca faina cu apa; se framanta pana cand se aduna toata faina; va fi un aluat foarte, foarte uscat, dar nu adaugati apa in plus;
- se imparte aluatul in doua si se trec bucatile prin masina de paste, fixat la nr.1; la inceput va fi dificila operatiunea pentru ca aluatul e aspru si se rupe, dar cu fiecare trecere prin masina va deveni din ce in ce mai fin; (gasiti aici poze foarte frumoase si sugestive); dupa fiecare intindere se aduna sau se pliaza alautul; surprinzator, dupa 15 treceri ale aluatului prin masina de paste acesta va deveni pliabil si ascultator; tare dar fin, foarte placut la atingere;
- se aduna aluatul in forma de bila, se inveleste in folie de plastic si se lasa in frigider pana a doua zi;
- se amesteca bine untul la temperatura camerei cu untura;
- se imparte aluatul in 4; se trece din nou prin masina de paste, de data aceasta pana la treapta 7 sau 8; la inceput va fi nevoie ca fasia de aluat sa fie impaturita,  astfel incat sa aiba latimea constanta pe toatea lungimea; in final trebuie sa se obtina o fasie de aluat de 10 cm latime; (la treapta 5 deja era prea lunga pentru a o manui asa ca am taiat fasia in doua);
- se intinde fasia de aluat pe latime, cu degetele, pana ajunge de aproximativ 20 cm latime (miscarea de la aluatul pentru strudel); nu conteaza daca se rupe pe ici, pe colo; se unge foaia de aluat cu amestecul de unt si untura, apoi se ruleaza cat de strans se poate, pe latura scurta;
- se intind pe rand si celelalte 3 bucati de aluat; fasiile de 20 cm unse se rasucesc in continuare pe sulul obtinut pana atunci;
- se unge sulul de aluat cu untura si unt, apoi se trec palmele peste el, de la mijloc spre margini, cu scopul de a scoate din bulele de aer prinse inte foite;
- se inveleste aluatul in folie si se lasa in frigider 2-3 ore;
- umplutura se prepara ca si cea de la sfogliatelle frolle (minus stafidele, plus ciocolata);
- se incinge cuptorul la 180 grade C;
- se taie capetele sulului de aluat, apoi se taie felii de 1.5 cm grosime (teoretic; ale mele erau mai degraba de 1 cm; am obtinut 16 bucati);
-se ia cate o rotita de aluat si se preseaza cu podul palmei (trimit din nou la pozele altora, mainile mele erau prea unsuroase pentru a atinge aparatul de fotografiat); se formeaza un con care se alungeste apoi cu degetele, presandu-l usor astfel incat straturile de aluat sa inceapa sa alunece unul de pe altul, dar fara a se desprinde complet;
- se pune o lingurita de umplutura in con si se lipesc marginile;

- reteta spune ca dupa ce se aseaza sfogliatelle-le in tava se ung cu amestecul de unt si margarina ramas (mi-a ramas si mie dar l-am aruncat inainte de a citi ca mai am nevoie de el); am uns cateva prajiturele cu untura, restul le-am lasat asa si nu am observat vre-o diferenta - deci se poate sari peste acest pas;
- se coc 20-25 de minute, pana cand devin aurii la suprafta;
- se mananca pudrate cu zahar, caldute.

Pofta buna!

Reteta - Daring Bakers

Sfogliatelle frolle cu ricotta de casa

Sfogliatelle sunt produse de patiserie italienesti, specifice orasului Napoli, care au fost inventate probabil intr-o manastire. Sunt alcatuite dintr-o crusta de aluat umpluta cu un amestec de ricotta, gris si fructe confiate. Exista doua feluri de sfogliatelle: ricci (care se fac dintr-un aluat din faina si apa, intins in foite extrem de subtiri, unse cu unt si untura, suprapuse, rulate, intinse iar, taiate si formate apoi astfel incat la final se obtine o cochilie crocanta si foarte aratoasa), si  frolle la care umplutura e invelita in aluat nisipos, ca cel pentru tarte. M-a speriat introducerea facuta de Sandie cand a propus tema provocarii de la Daring Bakers: ea spune ca abia dupa a treia incercare i-a iesit cum trebuie aluatul pentru  sfogliatelle ricci, si cum nu-mi puteam imagina cine o sa manance 3 ture de esecuri (din punct de vedere estetic escuri, ca ceva bun la gust tot ar fi iesit) am inceput  cu sfogliatelle frolle, le-am facut in doua variante, si s-a terminat luna fara sa incerc si sfogliatelle-le cele complicate dar crocante si frumoase. Raman pe lista cu "de facut" ....
Pe langa faptul ca trebuia sa facem cel putin una din cele 3 sfogliatelle (da, mai este una, americano-italienele "lobster tail" care mi s-au parut deosebit de complicate...) provocarea consta si in a face macar unul din urmatoarele ingrediente ale umpluturii: coaja de portocala confiata (facut demult, deci n-ar mai fi fost o provocare) sau ricotta de casa. Nu mi-a trecut prin cap niciodata sa cumpar ricotta, de obicei o inlocuiesc cu crema de branza de vaci, dar cu ocazia asta am inercat sa o fac singura, si e atat de simplu (si cred ca si mai ieftina decat daca as cumpara-o) incat de-acum incolo n-o s-o mai inlocuiesc in retetele care cer acest tip de branza.

RICOTTA DE CASA 

 

 

Se zice ca nu e bine sa fie facuta din lapte UHT, totusi frisca pe care am folosit-o eu a fost pasteurizata la "ultra-high-temperature"  si ricotta mi-a iesit foarte buna. Am mai citit ca se poate face si fara frisca, dar grasimea suplimentara pe care o da aceasta contribuie, cred, la consistenta si textura cremoasa a ricottei.

ingrediente (pentru aprox. 750 g ricotta):

- 2 l lapte gras (nu UHT)

- 250 ml frisca lichida
- 1/2 lingurita sare
- 50 ml zeama de lamaie
metoda:
- se pregateste instalatia de scurs: intr-un bol mare se pune o strecuratoare (mare), in care se intind doua straturi de tifon umezit;
- se pune la fiert laptele, frisca si sarea; cand incepe sa fiarba se ia de pe foc si se adauga zeama de lamaie si se amesteca 2-3 minute;
- se toarna compozitia in sita cu tifon si se lasa la scurs 1 ora sau pana ajunge la temperatura camerei.
Lichidul obtinut este zer, se poate folosi si el. Ricotta se poate pastra in frigider, intr-o cutie inchisa, 2-3 zile.

SFOGLIATELLE FROLLE

 

Mi-au placut mult prajiturelele acestea, merg bine langa o cana cu cafea si sunt destul de consistente. Am incercat aluatul propus de provocare, dar si o varianta gasita pe internet cu aluat cu untura dar fara oua - acestea au fost mai fragede decat primele dar mi-au placut ambele variante.

ingrediente pentru umplutura (mi-a ajuns pentru cate o portie din fiecare varianta de aluat):

- 250 ml lapte

- 115 g zahar

- 115 g gris

- 375 g ricotta

- 2 galbenusuri

- 10 ml extract vanilie

- varf de cutit scortisoara macinata

- 20 g coaja de portocala confiata
- 75 g srafide aurii
- coaja de lamaie

ingrediente aluat - var. 1 (Daring Bakers):

- 325 g faina 000

- 75 g zahar

- praf de sare

- 115 g unt rece

- 2 oua batute usor

ingrediente aluat - var. 2 

- 250 g faina
- 100 g untura
- 75 g zahar
- 75 ml apa
- coaja de lamaie

in plus - ou sau smantana pentru uns.

metoda:
- pentru umplutura: se pune pe foc laptele cu zahar; cand da in clocot se face focul mic si se adauga treptat grisul, amestecand continuu; se fierbe aproximativ 2 minute, pana cand compozitia devine fina si se ingroasa;
- se intinde grisul fiert pe hartie de copt, pentru a se raci mai repede; cand ajunge la temperatura camerei se transfera in robotul de bucatarie si se amesteca bine cu celelalte ingrediente, lasand stafidele si coaja de portocala la final; trebuie sa rezulte o compozitie cremoasa si fina care se poate pastra in frigider 3 zile;

- pentru aluat: se amesteca faina cu zahar si sare; se scoate untul din frigider si se loveste de cateva ori cu sucitorul pentru a-l face pliabil;
- se incorporeaza in faina, cu varfurile degetelor; se lucreaza repede, astfel incat untul sa nu se incalzeasca de la caldura degetelor;
- se adauga ouale batute si se amesteca bine cu o furculita, apoi se framanta cu mana de doua-trei ori;
- se inveleste aluatul in folie de plastic si se pune in frigider;
- in cazul aluatului cu untura se amesteca bine toate ingredientele, fara a framanta prea mult aluatul, care se tine si el la rece inainte de a fi utilizat;
- se imparte aluatul in 10 parti egale; se intinde fiecare bucata pana ajunge in forma de oval cu lungimea  de aprox. 12 cm;
- se pune o lingura cu varf de umplutura pe jumatate din aluat, apoi se inveleste cu cealalta jumatate; se preseaza bine marginile in jurul umpluturii, cu palmele facute caus, apoi se taie cu un pahar sau o forma rotunda de inox de 7 cm diametru; din resturile de aluat se formeaza inca una sau doua "frolle";
- se pun prajiturelele la frigider timp de 2 ore, apoi se ung cu ou batut si se coc la 190 grade C timp de 20 de minute sau pana sunt aurii (30 de minute, la cuptorul meu, in ziua aceea);
- la varianta 2 am intins aluatul  cu sucitorul, am decupat discuri pe care le-am mai intins putin, am pus umplutura pe jumatate din discurile de aluat, am acoperit cu celelalte, presat bine, decupat din nou cu aceeasi forma; le-am uns cu smantana fara sa le racesc inainte de copt.

Pofta buna!


Blog-checking lines: Sandie of the lovely blog, Crumbs of Love, was our November hostess. Sandie challenged us to make a traditional Italian dessert, along with its American version – Sfogliatelle (or better known in the US – lobster tails!) The flakey, 1000 layers of super thin dough, shaped into a horn and filled with a scrumptious filling. Così buono!

Daneze rapide

Cuvantul "rapide" din titlu nu inseamna ca se fac repede..., el e pus acolo mai mult pentru a sugera faptul ca reteta nu respecta metoda clasica de a face aluatul numit "danish pastry". Aluatul de daneze este un aluat foietat cu drojdie care contine si ou, spre deosebire de cel de croissant. Ca si la aluatul foietat sau la cel de croissant, cel de fata presupune multiple impaturiri ale aluatului in care s-a invelit o bucata de unt, dar "rapiditatea" variantei de fata consta in faptul ca aluatul se face la robot si se incorporeaza in el untul (aceeasi idee ca si cea a foietajului brut), iar impachetarile se fac fara pauza de racire intre ele. Iata deci de ce un aluat inceput de cu seara si terminat a doua zi la pranz se prezinta amagitor sub denumirea de "rapid". Am gasit reteta aici, culeasa de la Nigella, dar avea si o greseala de tipar din cauza careia am gresit de doua ori aluatul, din fericire Rachel a corectat cantitatile si desi danezele ei sunt mai frumoase (mie mi-au iesit mai mult dospite decat foietate), mi-au placut prajiturelele si le notez. Am folosit jumatate de aluat pentru 12 spirale cu scortisoara, iar cealalta jumatate am transformat-o intr-un fel de painici umplute cu ciocolata - niciuna nu e dintre formele consacrate ale danezelor, dar pe acelea le las pentru cand voi face si aluatul ca la carte.

ingrediente:
- 350 g faina 650
- 1 pachetel drojdie granule
- 250 g unt rece taiat felii subtiri
- 1 ou
- 1 lingurita sare
- 1 lingura zahar
- 125 ml lapte
- 60 ml apa calduta
pentru umplutura spiralelor:
- 50 gr unt (nu l-am folosit pe tot)
- 70 gr zahar brut
- 1 lingurita scortisoara
- 1/2 lingurita pudra de ghimbir
- 1/2 lingurita pudra de cardamom
pentru painicile cu ciocolata - 12 bucati: 
- 24 patratele de ciocolata

metoda:
- se bate usor oul si se amesteca cu apa si lapte;
- se cerne faina; se adauga sare, zahar si drojdie, apoi untul taiat; se amesteca scurt de cateva ori, in robotul de bucatarie - trebuie sa se vada inca bucatele de unt;
- se amesteca manual cele doua compozitii, obtinandu-se un aluat lipicios si destul de moale; se acopera bolul cu folie de plastic si se lasa in frigider peste noapte;
- se scoate aluatul din frigider si se lasa o jumatate de ora in bucatarie;
- se intinde aluatul pe blatul infainat; ideal ar fi sa obtinem un dreptunghi de 35x70 cm, mie nu mi-a iesit chiar atata, dar cu fiecare impachetare aluatul devine mai placut si mai ascultator; se impacheteaza in 3;
- se repeta operatiunea intins si impachetetat de 3 ori;
- se taie aluatul in doua, se invelesc bucatile in pungi si se lasa cel putin 30 de minute la frigider;
pentru spirale:
- se topeste untul; se ung locasurile unei forme de briose, apoi se presara zahar - lucrand deasupra chiuvetei - si se scutura zaharul in plus;
- se amesteca zaharul cu condimentele;
- se intinde aluatul subtire - dreptunghi de 35 x 70 cm, din nou, si din nou al meu a fost mai mic de atat; se unge aluatul cu untul ramas; se presara uniform amestecul cu zahar, apoi se ruleaza aluatul, cat de strans posibil;
- se taie sulul de aluat in 12 (unii dinte noi avem dificultati se pare la impartirea la 12... de-asta apar in imagini spirale duble);

- se aseaza spiralele in tava pregatita, pe taietura;
- se incinge cuptorul la 190 grade C, se lasa prajiturile la dospit o jumatate de ora, apoi se coc 20-25 de minute pana devin aurii.
pentru painici cu ciocolata se procedeaza asemanator, taind aluatul in 12 fasii care se ruleaza in jurul a cate doua patratele de ciocolata; le-am uns cu untul topit ramas.

Pofta buna!

Clatite americane cu ananas

 

Clatitele americane merg bine la micul dejun, spun unii, dar la mine doar la un mic dejun intarziat de sfarsit de saptamana, pentru ca desi se fac foarte usor, in timpul saptamanii nu prea incap in program. In varianta asta bucatelele de ananas invioreaza clasicele pancakes, iar siropul de artar imi place atat de mult incat mi-as planta un artar in curte (oare as obtine o lingura de sirop pe an ?).

ingrediente:
- 150 g ananas (scurs, daca e din conserva) taiat bucatele
- 100 g faina 000
- 1 lingurita praf de copt
- 1/4 lingurita bicarbonat de sodiu
- praf de sare
- 1/2 lingurita scortisoara
- 3 linguri zahar brut
- 1 ou
- 100 ml lapte
- ulei pentru prajit
- iaurt grecesc si sirop de artar pentru servit
metoda:
- se amesteca faina cu agentii de crestere, sare, scortisoara si zahar;
- se face o gropita in mijlocul fainii, se adauga oul si se amesteca, incorporand faina treptat; se adauga laptele si se amesteca bine; se adauga bucatile de ananas;
- se incinge putin ulei intr-o tigaie; se ia cate o lingura din aluat si se toarna in tigaie; se vor praji 3-4 pancakes deodata, lasand spatiu intre ele; cum aluatul e destul de lichid clatitutele par foarte plate la inceput , dar cresc la prajit;
- cand apar bule pe partea superioara a clatitelor se intorc pe partea cealalta.
Se servesc calde cu iaurt grecesc si sirop de artar.

Pofta buna!

sursa

Biscuiti spritati

Cunoscuti sub numele "piped shortbread", acesti biscuiti sunt cei mai fragezi din cati am facut vreodata! Se topesc in gura! Loviti usor unul de altul au un sunet ca de bezele desi nu contin ou deloc, iar cand am scapat unul pe jos s-a spart.
Shortbread este un tip de biscuiti cu origine scotiana care contin zahar, unt si faina in proportia 1:2:3 (proportie "imbunatatita" in varianta de fata), care traditional erau taiati dupa coacere dar acum se decupeaza dintr-o foaie de aluat si se coc biscuitii gata formati. Acelasi aluat, dar cu consistenta mai moale, poate fi spritat si rezulta acesti biscuiti. Pentru a inmuia aluatul, acesta trebuie amestecat bine, cu un mixer, pana cand se deschide la culoare - timpul exact, precis, recomandat pentru aceasta operatiune fiind de 10 minute. Gasiti aici un experiment asupra aspectului biscuitilor in functie de timpul de frecat aluatul. Eu am inceput operatiunea in robotul de bucatarie, mi se parea ca suna cam ciudat asa ca am trecut la mixer de mana, probabil ca in total am batut aluatul mai putin de 10 minute. Din cantitatile de mai jos au iesit 32 de biscuiti, diametrul cam 3 - 4 cm (2 tavi de cuptor) - care s-au mancat in 10 minute, deci mai potrivite ar fi cantitatile din reteta originala la care mi-a ramas gandul de la provocarea din noiembrie de la Daring Bakers care a fost despre biscuiti - intre paranteze notez cantitaile pentru portie intreaga. Biscuitii nu sunt foarte dulci, s-ar putea lipi doi cate doi cu nutella, sau se pot decora cu glazura de zahar pudra sau ciocolata topita.

ingrediente:
- 110 (225) gr unt moale
- 80 (175) gr faina 000 (cu procent scazut de proteine)
- 20 (45) gr amidon
- 30 (65) gr zahar pudra vanilat
- 1 (2) lingurita extract de vanilie
metoda:
- se incinge cuptorul la 150 grade C; e important sa nu fie o temperatura foarte ridicata care ar transforma biscuitii intr-o dantela de bule din unt si zahar, foarte sfarmicioasa;
- se amesteca toate ingredientele pana se obtine un aluat omogen, apoi se bate cu un mixer sau cu piesa in forma de tel a robotului timp de 10 minute; treptat aluatul se va imnuia si va deveni din ce in ce mai alb;
- se  formeaza biscuitii si se coc 15 - 18 minute, pana cand sunt putin rumeniti pe partea de jos;
- se scot pe un gratar unde se lasa la racit.

Pofta buna!

P.S. Refacut biscuitii - frecat aluatul in robot 10 min (cu 3 pauze de curatat peretii vasului) - si biscuitii cu s-au "tinut" mai bine decat cei de-aici (muchii moi dupa coacere). Probabil in ecuatie intra inca o variabila, si anume viteza robotului (mica-mica, dar cat de mica?). Deci nu e o stiinta exacta, probabil dupa 2-3-4 incercarii pur si simplu STII cand e destul de moale aluatul :).

Drop scones

Drop Scones sunt cunsocute si sub numele Scottish Pancakes (clatite scotiene), seamana cu clatitele americane (pancakes) doar ca sunt ceva mai mici. Am citit ca nu se mananca la fel ca americanele, cu furculita, ci mai degraba ca o felie de paine - unse cu unt si gem ori ceva sirop dulce. Dar cartea nu descrie exact  modul de prezentare asa ca am aflat asta doar documentandu-ma pe internet aspura diferentelor intre Scottish si American pancakes, cand am scris postarea. Traditional se coceau pe piatra sau gridle (girdle) - un disc de fier cu maner semicircular, dar in vremurile moderne se foloseste tigaia de clatite.
Aceste bunatati sunt dublu-posibile multumita lui Mos Craciun: reteta e din cartea lui Mary Berry (de la Mosu), iar siropul de artar cu care le-am mancat e tot de-acolo.

ingrediente (ies 21 de bucati, spune Mary, si atatea mi-au iesit si mie):
- 175 gr faina 000
- 1 lingurita rasa praf de copt (4 gr, dar merg si 5 adica jumatate de pliculet)
- praf de sare
- 40 gr zahar
- 1 ou mare
- 200 ml lapte
- unt si gem sau sirop de artar
metoda:
- se amesteca faina cu praf de copt, sare si zahar;
- se adauga oul si 100 ml lapte;
- se amesteca bine pana cand compozitia devine omogena, apoi se adauga restul de lapte astfel incat aluatul sa aiba consistenta unei smantani groase;
- se unge cu ulei o tigaie de clatite si se incinge; se toarna aluat cu lingura, lasand distanta intre clatitute; cand apar bule deasupra se intorc cu o paleta si se mai lasa pe foc aprox. 1 minut;
Se servesc calde. N-as sti sa spun cat se pot pastra sau cum sunt reci...

Pofta buna!

Cornuri foarte fragede

Colectia mea de carti de bucate s-a imbogatit cu clasica "Silvia Jurcovan" si aceasta a fost reteta care mi-a tras cu ochiul la prima rasfoire : cornuri foarte fragede, asa se numesc in carte si am pastrat numele pentru ca descrie foarte bine rezultatul. Cornurile acestea aduc a croissante, dar metoda e mult mai simpla, fara timpi de asteptare pentru racirea aluatului. Totusi am o nemultumire la adresa cartii, pentru ca lista de ingrediente pentru aceasta reteta contine doua elemente cu care nu ni se spune ce sa facem : 15 ml de ulei, caruia nu i-am simtit lipsa in aluat (e destul de moale si fara el), si vanilie - dar sa zicem ca asta ar fi zaharul vanilat care se presara la sfarsit... (Sunt curioasa daca scaparile astea sunt o greseala a editurii sau apar si in editiile mai vechi ale cartii - daca cineva ar putea verifica si mi-ar lasa vorba i-as multumi :) ).

ingrediente - aluatul I:
- 250 gr unt moale
- 100 gr faina
- 1 lingurita rasa sare
aluatul II :
- 350 gr faina
- 25 gr drojdie
- 30 gr zahar tos
- zeama si coaja de la jumatate de lamaie
- 1 ou
- 200 ml smantana grasa
- 50 ml lapte
in plus: marmelada sau ciocolata pentru umplutura

metoda:
-se freaca drojdia cu zaharul pana se lichefiaza - in primul minut ma gandeam ca nu stiu eu ce inseamna "a se lichefia", dar spre uimirea mea amestecul a devenit lichid;
- se adauga oul, smantana, laptele, zeama si coaja de lamaie, se amesteca, apoi se adauga si faina; se framanta cu mana 6-7 minute, apoi se lasa aluatul sa creasca, acoperit, intr-un loc caldut;
- se amesteca untul cu 100 gr faina si sare, se lasa deoparte - dar tot in loc caldut, sa ramana moale;
- dupa ce aluatul si-a dublat volumul se incinge cuptorul pe mediu (apreciez la 180 - 190 grade C);
- se intinde aluatul II pe blatul bine infainat astfel incat sa ajunga la grosimea de 5 mm (sau poate aici trebuia folosit uleiul, pentru blatul de lucru ?...);
- aluatul I se distribuie uniform, in forma de gramajoare, peste celalalt, apoi se intinde cu atentie;
- se ruleaza aluatul apoi sulul se intinde cu sucitorul astfel incat sa se obtina un dreptunghi de 30 cm latime;
- capetele acestui dreptunghi se aduc catre mijloc, apoi se impacheteaza in doua, ca o carte;
- se intinde din nou aluatul pana cand ajunge la 3-4 mm grosime - mie mi-a iesit un dreptunghi de aprox. 30 x 50 cm;

- se taie aluatul in 5 fasii de aproximativ 8-10 cm latime, apoi fiecare fasie in doua, rezultand 10 bucati care se vor taia fiecare pe diagonala;
- la baza fiecarui dreptunghi astfel obtinut se aseaza o jumatate de lingurita de umplutura (eu am folosit un amestec de unt + cocos + crema de branza + zahar ramas de aici), apoi se ruleaza cornurile si se aseaza pe hartie de copt lasand 2-3 cm distanta intre ele;
- se coc 20 de minute fara sa se deschida cuptorul, apoi se face focul mai mic si se coc inca 10-15 minute;
- dupa ce se scot din cuptor se cerne deasupra cornurilor zahar pudra vanilat si se lasa la racit; sunt foarte bune proaspete, caldute, dar se pot pastra 2-3 in cutii inchise, la temperatura camerei.

Si-nca o poza:

Pofta buna!

Scones cu dovleac

N-am inteles ce-i cu "scones"-urile pana cand nu le-am facut prima oara , apoi au ajuns intre favorite si le-am repetat si le-am variat de nenumarate ori. Imi plac pentru ca se fac usor si sunt foarte versatile, iar combinatia de fata e una de toamna la care care se folosesc 2-3 felii de dovleac copt, transformate in piure.
Particip la concursul Kadiei - uitati aici cate bunatati se poat face cu dovleac!

ingrediente:
- 260 gr faina
- 70 gr zahar
- 1/2 lgt ghimbir
- 1/2 lgt scortisoara
- 1 lgt praf de copt
- 1/2 lgt bicarbonat
- praf de sare
- 110 gr unt taiat bucati
- 50 gr stafide
- 120 ml iaurt
- 120 ml piure de dovleac
- 1 lgt esenta de vanilie
- lapte pentru uns
metoda:
- se incinge cuptorul la 200 gr C;
- se amesteca ingredientele uscate; se adauga untul si se amesteca, cu degetele, pana untul se desface in bucati mici cat bobul de mazare;
- se amesteca piureul de dovleac  cu iaurtul si esenta de vanilie; se adauga la compozitia cu faina si unt si se amesteca fara a insista prea mult;
- se rastoarna aluatul pe blatul infainat; se intinde cu palmele in forma de dreptunghi, apoi se impacheteaza in 3; se intinde si se impacheteaza inca de 2 ori, apoi i se da forma de disc cu grosimea de 3-4 cm;
- se aseaza aluatul pe hartie de copt, apoi se taie cu un cutit trecut prin faina in 8 bucati egale; se departeaza putin bucatile rezultate, se ung cu lapte (sau galbenus batut cu putina apa) si se coc aprox. 20 de minute; sunt gata cand trec testul cu furculita;
Pofta buna!
 

Nazook - prajitura armeneasca

Tema lunii aprilie la "Daring Bakers": doua prajituri armenesti, din care am reusit sa incerc doar una - ce-i drept, am facut-o de doua ori. Jason, cel care ne-a propus retetele, a mentionat ca matusa sa de la care a invatat sa faca nazook (nazuk, nazouk) spune ca acestea se pot umple cu orice compozitie dulce, cel mai des intalnita fiind aceea cu vanilie - in afara de ciocolata; bineinteles, aproape toti confratii "cocatori indrazneti" au incercat si aceasta varianta care mie mi s-a parut chiar foarte reusita. Am facut intai jumatate de portie cu umplutura clasica la care am folosit seminte de vanilie, apoi am facut portie intreaga adica 4 rulouri: unul cu umplura clasica cu extract de vanilie, al doilea cu umplutura clasica + 25 gr merisoare uscate tocate, al treilea cu umplutura de nuca asemanatoare cu cea folosita la beigli, si ultimul cu ciocolata.

ingrediente aluat (4 rulouri):
- 420 gr faina 550 (650) cernuta
- 7 gr drojdie uscata (1 pachetel)
- 225 gr smantana
- 225 gr unt moale
umplutura traditionala (aici pentru 4 rulori; eu am redus cantitatile la jumatate):
- 210 gr faina 650 cernuta
- 340 gr zahar
- 180 gr unt moale
- 2 lingurite extract de vanilie
umplutura cu nuca (pentru 1 rulou):
- 100 gr nuca macinata
- 60 gr zahar
- 1 albus batut
umplutura ciocolata (pentru 1 rulou):
- 100 gr ciocolata tocata - din cea mai buna
pentru uns: 
- un ou, un galbenus amestecat cu putin apa, iaurt etc

metoda:
- se amesteca faina cu drojdia uscata, apoi se adauga celelalte ingrediente pana se obtine un aluat omogen; se lasa la odihna 20 de minute, acoperit cu folie alimentara; pasul cu odihna aluatului e contributia mea la reteta :)), pentru ca am aflat eu de la Codruta cum sta treaba cu autoliza : un aluat lipicios lasat sa se odihneasca va deveni mult mai usor de lucrat dupa aceasta pauza binemeritata; se framanta aprox. 5 minute pana nu se mai lipeste de mana; se lasa aluatul in frigider 3-5 ore (sau peste noapte);
- se imparte aluatul in 4;
- fiecare bucata de aluat se intinde pe blatul usor infainat, in forma de dreptunghi, subtire dar nu transparent;
- se repartizeaza umplutura peste aluat, cat de uniform posibil si cat de aproape de laturile scurte, dar lasand o portiune de 2 cm libera la marginile lungi;
- se ruleaza aluatul paralel cu laturile lungi, avand grija sa nu se deplaseze umplutura; ruloul obtinut se aplatizeaza usor cu palmele, se unge cu ou si se taie in segmente de aprox. 2.5 - 3 cm lungime;
- se aseaza bucatile pe o tava cu hartie de copt si se coc la 175 de grade C timp de 30 de minute, pana cand devin aurii.
Impresii : cele traditionale, cu vanilie  - foarte bune; cele cu merisoare - un pic prea dulci, s-ar putea reduce cantitatea de zahar; ne-au placut si cele cu nuci - mai ales amatorii de beigli cu nuca le-au apreciat pe acestea, dar cele cu ciocolata au fost cele mai bune dupa gustul meu. Oare  pentru ca e varianta "interzisa", sau pentru ca tocmai citesc "Clubul iubitoarelor de ciocolata"? :))

Pofta buna!

The Daring Bakers’ April 2012 challenge, hosted by Jason at Daily Candor, were two Armenian standards: nazook and nutmeg cake. Nazook is a layered yeasted dough pastry with a sweet filling, and nutmeg cake is a fragrant, nutty coffee-style cake.