miercuri, 29 ianuarie 2014

Salata cu hrisca si cruditati



Nu mi-am pus in minte sa tin vre-un regim sau cura si nici nu ma transform in raw-vegana, dar uneori mi-e pofta de cate-o salata cu cruditati (intre doi "soldatei" cu slanina). Pentru varietate si ca sa fie ceva mai consistenta salata, i-am adaugat hrisca - puteti citit despre ea un articol lung dar foarte interesant  aici. Am citit pe ambalaj ca hrisca se poate consuma si cruda, inmuiata in apa, asa ca de data asta asa am folosit-o, rezultand o salata 100% cruda. Cantitatile sunt dupa ochi si se pot modifica dupa preferinte.

ingrediente:
- 100 g hrisca
- 2 morcovi mici
- 1/2 ardei gras rosu
- 2 fire ceapa verde
- o conserva mica de porumb boabe
pentru sos:
- 2 linguri ulei de masline
- 1 lingurita otet
- 1 lingurita mustar
- 1/2 lingurita miere
- sare, piper, coriandru macinat
metoda:
- se pune hrisca la inmuiat in apa rece; se lasa 2-3-4 ore; (sau se poate fierbe, in 10 minute e gata;)
- se taie morcovii si ardeiul cubulete, cepele felii subtiri;
- se pun intr-un borcan cu capac ingredientele pentru dressing, se strange capacul, se scutura bine;
- se amesteca toate ingredientele, se lasa 10 minute, apoi se serveste.


Pofta buna!

luni, 27 ianuarie 2014

Haioşe



Prima mea grija la taiatul porcului a fost sa pun deoparte osanza pentru haioşe, care sunt niste prajiturele din foietaj facut cu grasimea cruda de pe burta porcului (si nu cu untura de orice fel, cum am crezut eu in nestiinta mea de "copil de beton"). Ele se numesc haioşe, cu accent pe prima silaba, de la cuvantul unguresc pentru osanza (haj), si "haioase" cum sunt numite, gresit, uneori. Ele se umplu cu gem, unul nu foarte lichid si zemos pentru ca ar curge in tava, iar eu am facut cateva si cu nuca macinata. Foietajul cu osanza se lucreaza mai usor decat cel cu unt, nu a crapat deloc la impachetari, aluatul e foarte elastic, cu consistenta asemanatoare cu a plastilinei, iar foitele rezultate dupa coacere sunt cele mai fine, crocante si usoare ce le-am facut vreodata.
Am primit o reteta (si multumesc si pe aceasta cale), dar cantitatea de apa era... dupa ochi. Expresia mea preferata! Asadar am facut un studiu vast, analizand inca 4 retete (dintre care doua se bazau si ele pe ochi) si am ajuns la acest rezultat:


ingrediente:
- 650 g faina
- 3 galbenusuri
- 4 linguri otet
- praf de sare
- 300 ml apa minerala carbogazoasa
- 600 g osanza
- inca 250 g faina
- gem pentru umplutura; sau nuci macinate, amestecate cu zahar si un albus batut usor.
metoda:
- partea cea mai neplacuta, daca nu esti macelar: se curata osanza (se tine in cateva ape reci, apoi se curata pielita - n-am stiut nici eu ce-i aia, dar cand o vezi iti dai seama); se trece prin masina de tocat carne;
- se amesteca 650 g faina cu un praf de sare, galbenusuri, otet si apa minerala; se amesteca toate si se lasa deoparte 10 minute; se framanta aluatul timp de 10-15 minute (cu pauze, e voie; pauzele astea au rolul lor, glutenul se dezvolta si in timp ce aluatul sta);
- se amesteca osanza macinata cu 250 g faina;
- se intinde aluatul, pe blatul de lucru usor infainat, cat de subtire se poate (5-7mm); se unge cu o treime din amestecul cu osanza; se impacheteaza aluatul in 3, paralel cu latura scurta, apoi fasia rezultata se impacheteaza din nou in 3; se inveleste in folie alimentara si se pune in frigider pentru 30 de minute;
- se repeta de doua ori operatiunile intins -  uns - impaturit - racit, si se foloseste astfel tot amestecul de osanza cu faina; inainte de a folosi alautul se lasa mai mult la rece - eu l-am lasat pana a doua zi;
- se intinde aluatul pana ajunge la grosimea 2-3 mm (la prima tura, cu nuca, am intins alautul la aprox. 5 mm si mi s-au aprut cam umflate haiosele); se taie marginile cu un cutit bine ascutit si infainat;
- se taie patratele de aluat, se pune in centrul fiecaruia cate o jumatate de lingurita de gem sau alta umplutura; se lipesc doua colturi opuse si se preseaza putin marginile; sau se pot taia dreptunghiuri, care se idoaie paralel cu latura scurta;


- se coc haioşele la temperatura mare, pana se deschid foitele (la 200 grade C 10 minute), apoi se reduce caldura si se coc pana devin aurii (la 180 de grade, 15 minute - dar stati cu ochii pe ele, nu toate cuptoarele sunt la fel).
Se lasa la racit, apoi se cerne deasupra zahar pudra.


Pofta buna!

miercuri, 22 ianuarie 2014

Crackers cu parmezan si rozmarin




Inca o reteta inspirata de Martha Steward, de data asta niste "crackers" cum le spun ei, crănţănele cum le-as spune eu in limbaj total neacademic. Ies foarte multe din cantitatile date (sau sunt foarte mari, daca faceti 16 asa cum spune reteta originala), asa ca se pot pregati pentru musafiri care vin la un pahar de vorba. O masina de paste e foarte utila la intins bucatile de aluat, dar se pot intinde si cu un sucitor, caz in care se coc cu cateva minute mai mult; cele trei crănţănele din poza de mai jos au fost coapte impreuna, cea deschisa la culoare a fost intinsa cu sucitorul, de proba, celelalte doua cu masina.


ingrediente:
- 1 cana apa calduta (250 ml)
- 1 lgt drojdie uscata instant
- 3 linguri ulei de masline (45 ml)
- 425 g faina 000
- 1 lingura sare grunjoasa + pentru presarat deasupra
- 1 lingurita zahar
- 30 g parmezan ras + 45 g pentru presarat
- 1 ou mare batut
- piper, rozmarin
metoda:
- se amesteca drojdia cu 50 ml apa calduta (din cantitatea data) si o lingurita de zahar; se lasa deoparte pana cand apar bule / spuma la suprafata;
- se amesteca faina cu ulei, drojdie, sare si restul de apa; se framanta aluatul 4-5 minute, se adauga 30 g parmezan si se framanta inca 1 minut;
- se acopera bolul cu folie de plastic si se lasa in frigider peste noapte (sau cel putin o ora);
- se rastoarna aluatul pe blatul usor infainat si se imparte in 16 bucati;
- se intind pe rand, cu masina de paste, pudrandu-le cu faina, pana la penultima "subtirime"; cum ziceam mai sus, se pot intinde si cu suctiroul, caz in care au nevoie de cateva minute in plus la copt; mie mi s-au parut prea lungi fasiile de aluat asa ca din cand in cand le taiam in doua;
- se aseaza in tava cuptorului, pe hartie de copt, se ung cu ou batut, se presara cu parmezan, sare, piper si rozmarin; se coc la 175 grade C timp de 15-20 de minute, pana se rumenesc.
Se pot pastra inchise ermetic pana la 3 zile.


Pofta buna!

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Mancare de linte cu rosii



Mancarea asta e de fapt un sos bolognez  in care carnea a fost inlocuita cu linte. Se face la fel si are gust asemanator, si servita cu paste fainoase si o tona de putin parmezan deasupra este incredibil de buna. Se pot pune si rosii tocate, sau tije de telina, dar ce se vede in imagini contine doar ingredientele de mai jos. Fiind cu linte, unul din ingredientele lunii la manifestarea "Dulce Romanie", ii trimit Corinei reteta.

ingrediente:
- 200 g linte verde (verde scrie pe ambalaj, ea fiind de fapt maronie)
- 2 cepe
- 2 morcovi
- 4 catei de usturoi
- 750 g suc de rosii
- fulgi de ardei iute
- sare, piper
- cimbru, o foaie de dafin
metoda:
- se spala lintea; se pune la fiert;
- se taie cubulete morcovii si ceapa (si tijele de telina, daca folositi); se calesc intr-o lingura de ulei incins; cand ceapa  devine sticloasa se adauga usturoiul taiat felii subriti; se amesteca toate inca un minut, apoi se toarna sucul de rosii (si rosiile taiate bucatele, daca e cazul); se condimenteaza, se pune capac, se lasa sa fiarba la foc mic 10 - 15 minute;
- se adauga lintea fiarta si scursa, se lasa totul inca 5 minute pe foc; se scoate foaia de dafin si se serveste mancarea pur si simplu, sau cu parmezan ras deasupra, cu sau fara paste fainose.


Pofta buna!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...