Pagini

luni, 30 septembrie 2013

Tarte cu prune si branza



Reteta partial inspirata de Delia cu ale ei aluaturi, partial de revista "secretele bucatariei", e si tarta si cheesecake, are si fructe de sezon dar si samburi - un desert plin de calitati! 

ingrediente pentru aluat (6 tarte cu diametrul de 10 cm):
- 100 g faina 000
- 80 g faina integrala de grau
- 20 g nuci macinate
- 1 praf de sare si unul de cuisoare macinate
- 50 g zahar
- 100 g unt rece taiat cubulete
- 1 galbenus
- 4 linguri apa rece
pentru umplutura:
- 200 g branza de vaci
- 30 g zahar
- 1 lingura suc de lamaie
- 1 lingurita esenta de vanilie
- 2 linguri gris
- 1 ou
- 1/2 lingurita scortisoara
- 8-9 prune
- fulgi de migdale


metoda:
- aluatul se poate prepara in robotul de bucatarie sau manual; se amesteca fainurile cu nuci, sare, cuisoare si zahar; se adauga untul, se amesteca rapid pana cand compozitia are aspect de firmituri; se adauga apoi galbenusul si cata apa e necesara ca sa lege aluatul (la mine, 4 linguri); se amesteca pe cat de putin se poate; se inveleste aluatul in folie de plastic si se lasa in frigider 30 de minute;
- se incinge cuptorul la 180 grade C;
- prunele, fara samburi, se taie in sferturi;
- se amesteca branza de vaci cu sucul de lamaie, zahar, ou, scortisoara, esenta de vanilie si gris;
- se imparte aluatul in 6 parti egale; se intind pe blatul usor infainat, apoi se aseaza in formele unse cu unt; se inteapa aluatul cu o furculita de 4-5 ori, apoi se coc crustele timp de 10 minute; ca sa fie mai usor de manevrat eu pun toate formele pe o tava mai mare, de pizza;
- se umplu cu crema de branza de vaci, se aseaza deasupra feliile de prune si fulgi de migdale;
- se coc tartele 25-30 de minute.


Pofta buna!

vineri, 20 septembrie 2013

Placintele cu prune si nuci



O minunatie de aluat, care se despinde in foite crocante, dar totusi fraged si foarte gustos - era si cazul sa aiba atatea calitati, la proportia faina:unt pe care o are de anume aproape 1:1.  Numele englezesc mi se pare foarte dragut, le zice "Hand Pie" adica placinta cat sa o iei cu mana, eu l-am tradus pentru ca nu-mi plac textele bilingve (adica ori vorbesti intr-o limba, ori in alta ...). Reteta provine de la King Arthur Flour unde placintelele sunt umplute cu afine, eu am gasit-o prin Crumbs of Love unde sunt umplute cu ceva fructe de padure canadiene. Cum aveam la dispozitie niste prune care se cereau consumate, si cum mama tocmai imi pomenise de  unul din gemurile preferate in copilarie, de care nu-mi amintesc nicicum, am umplut placintelele cu prune si nuci abia cazute din nuc. Dar se poate folosi orice fruct de sezon sau orice gem, aici important e aluatul care e absolut mortal!



ingrediente:
- 240 g faina
- 225 g unt gras
- 1/2 lingurita praf de copt
- 1/2 lingurita sare
- 110 g smantana fermentata
pentru umplutura:
- 225 g prune
- 1 lingura (10 g) amidon
- 3 lingurite zeama de lamaie
- 50 g zahar
- 2 linguri nuci taiate mare
in plus:
- ou pentru uns
- zahar
metoda:
-  se amesteca faina cernuta cu sare si praf de copt; se adauga untul taiat cubulete; se amesteca astfel incat sa ramana bucatele de unt de marimea unui bob de mazare - se poate face la robot, utilizand functia "pulse", sau cu degetele; se adauga smantana, amestecand de 2, 3 ori;
- se rastoarna aluatul pe blatul usor infainat, se framanta de cateva ori pana se leaga;
- se intinde aluatul pana ajunge un dreptunghi de aproximativ 20 x 25 cm; se impatura aluatul in 3, se intinde din nou cu sucitorul la aceleasi dimensiuni si se impatura inca o data; se pune intr-o punga de plastic si se lasa in frigider minim 30 de minute;
- pentru umplutura: se amesteca toate ingredientele intr-o craticioara care se pune pe foc mic; se lasa sa fiarba 5 minute, amestecand usor, pana incepe sa se ingroase compozitia; se lasa la racit;
- se scoate aluatul si se lasa in bucatarie 10 minute, apoi se intinde in forma de patrat cu latura de 36 cm (mie mi-a iesit ceva mai mic);
- se taie  in 4 pe ambele directii - ies 16 patratele cu latura de 6 cm;


-  se pune cate o lingurita plina de umplutura pe 8 patratele; celelalte 8 se taie in mijloc (ca sa iasa aburul), apoi se suprapun peste cele cu umplutura, se apasa marginile presand apoi cu o furculita sa fie bine sigilate pachetelele; mie nu mi-au incaput in tava decat 7 patratele jumate (intr-atat le-am facut de egale) iar restul de aluat si restul de umplutura le-am asamblat intr-o micuta galette;
- se ung placintelele cu ou batut, apoi se presara zahar tos;
- se coc aproximativ 20 de minute; se lasa putin la racit, apoi se ataca;  cu grija totusi, pentru ca o placintica are 200 de kcalorii numai din unt (nici nu are rost sa calculam caloriile aduse de restul ingredientelor ...).


Pofta buna!

luni, 16 septembrie 2013

Minibaghete fragede




Le-as zice mai degraba minifranzele vazand cum mi-au iesit mie (pe langa faptul ca si consistenta imi aminteste de franzela) dar le pastrez numele dat de Simona - pentru ca a ei e reteta pe care am ales sa o pregatesc pentru bucataritul "in secret" din aceasta luna. Am facut o mica modificare la cantitati pentru ca mi s-a parut foarte ud aluatul (cu 83.3% hidratare), iar inainte de copt le-am uns doar cu lapte (nu si galbenus de ou); in plus am mai facut mici modificari de metoda invatate de la Codruta si care deja mi-au intrat in obicei. Mi-au iesit 12 "baghetute" intr-adevar fragede, asa cum promite numele lor, foarte bune si a doua zi; succes deplin, deci sigur voi repeta reteta si probabil voi incerca aluatul cu hidratare mai mare, asa cum propune Simona. Mi-a placut blogul ei in primul rand pentru ca are multe retete de toate felurile, inclusiv de tarte (slabiciunea mea, sau, in fine ... una dintre ele) si apoi pentru ca blogul e foarte bine organizat, cu o lista a preparatelor pe categorii si un simplu dar atat de eficient buton de cautare (care lipseste de pe multe bloguri si care mie mi se pare foarte util, pentru ca de multe ori caut retete care contin un anumit ingredient).


ingrediente:
- 600 g faina alba pentru paine
- 1 pliculet drojdie uscata
- 200 ml lapte
- 150 ml apa (in reteta originala : 200 ml; abia acum observ ca trebuia apa minerala, dar au fost bune si cu apa de la robinet)
- 100 ml ulei de floarea soarelui
- 1 lingurita sare
metoda:
- se amesteca toate ingredientele in afara de sare intr-un bol care se acopera apoi cu folie de bucatarie; se lasa deoparte 20 de minute;
- se adauga sarea si se framanta aluatul (5-10 minute), apoi se acopera cu aceeasi folie si se lasa la dospit cam o ora;
- se incinge cuptorul la 200 grade C;
- se rastoarna aluatul pe blatul usor infainat; se taie in 12 bucati cat de cat egale; li se da forma de bila acestor bucati de aluat, se acopera cu un prosop si se lasa "sa se odihneasca" 10 minute acoperite cu un servet de bucatarie; se formeaza minibaghetele, se aseaza in tava pe hartie de copt (Simona unge hartia cu ulei, eu n-am facut asta niciodata si nici n-am obervat sa fie un pas necesar); se cresteaza franzelutele si se acopera cu servetul de bucatarie; se lasa la dospit inca 30 de minute;
- se ung chiflele cu lapte (sau galbenus amestecat cu apa sau lapte); se coc aproximativ 30 de minute, pana se rumenesc; sunt coapte cand suna a gol daca sunt lovite cu degetul dedesubt.


Pofta buna!

miercuri, 11 septembrie 2013

Salata de vinete



Salata de vinete este, la noi in casa, felul de mancare cu vinete pregatit cel mai frecvent, intr-atata incat nici nu-i mai spunem "salata de vinete". Daca bucatarul meu aude propozitia "mi-e pofta de vinete" stie exact ca ma refer la salata lui de vinete si dorinta mi-e indeplinita in cel mai scurt timp.
Exista multe variante ale acestei salate: cu ceapa ori cu usturoi, cu maioneza sau fara, cu vinetele tocate sau maruntite cu robotul de bucatarie ... Aceasta e reteta bucatarului meu, cu ceapa si maioneza, plus un ingredient secret.


ingrediente:
- 3-4 vinete (1.5 kg)
- 2 ardei
- o ceapa mica sau jumatate de ceapa mai mare
pentru maioneza:
- 2 galbenusuri
- 1/2 lingurita mustar
- 1/2 lingurita sare
- 200-300 ml ulei
metoda:
- se coc vinetele si ardeii - afara, pe gratar de preferinta, dar se pot face si pe aragaz;
- se curata vinetele si ardeii, apoi se toaca cu tocatorul de lemn (fara a se lasa la scurs); iarna toate cele de mai sus se inlocuiesc cu decongelarea in frigider, peste noapte, a unei pungi cu portia de legume puse in congelator cam ... pe vremea asta, in toamna;
- se toaca ceapa, cat mai marunt; se amesteca cu vinetele si ardeii tocati, adaugandu-se o lingurita de sare; se lasa deoparte;
- se face maioneza din 2 galbenusuri, mustar si sare, folosind cam 200-300 ml ulei - dupa ochi si dupa gust; se amesteca bine cu vinetele.



Pofta buna!

vineri, 6 septembrie 2013

Pesto



Citind pe blogul Dianei o lunga si interesanta poveste despre pesto, mi-am facut curaj sa fac si eu acest superb sos italienesc, impinsa de la spate de busuiocul din fereastra care incepea sa dea semne de toamna (adica sa se ingalbeneasca pe ici pe colo). Nu stiu daca busuiocul meu e de Genova, "parmezanul" sunt sigura ca e doar cu numele "branza italieneasca pentru paste", adica de Napolact si nu de Italia, uleiul de masline e din Grecia, asa ca nu pot sa-i spun sosului meu "pesto genovez". Totusi are si el ceva  "ca la carte", si anume faptul ca l-am facut in mojar de marmura (desi undeva citisem ca trebuie facut cu pistil de lemn iar eu l-am folosit pe cel al mojarului).


ingrediente:
- 1 catel de usturoi
- 15 g frunze de busuioc
- varf de cutit sare grunjoasa
- 30 g samburi de pin
- 70 g parmezan
- 100 ml ulei de masline extravirgin
metoda:
- se spala frunzele de busuioc, apoi se usuca cu un servet;
- se paseaza in mojar catelul de usturoi cu putina sare;
- cand s-a format o pasta, se adauga frunzele de busuioc si inca putina sare; se zdrobesc, amestecand, pana cand busuiocul lasa o zeama verde;
-  se adauga apoi samburii de pin, si treptat si alternativ ulei si parmezan.

Culoarea sosului meu nu e cea mai imbietoare, poate din cauza ca am pus prea multa branza, dar arata bine pe niste paste integrale, diluat cu putina apa in care au fiert acestea,  cu cateva rosii (semi)uscate si extra-parmezan, iar gustul e absolut minunat!


Pofta buna!

marți, 3 septembrie 2013

Covridog



Am mancat de multe ori covidogi pentru ca sunt o mancare de strada destul de des intalnita in orasul nostru. M-am bucurat cand am gasit reteta la Lili si tare curioasa am fost sa vad daca-mi ies la fel de buni ca cei "de cumparat" - au fost buni, se spune. Deja imi imaginez ce gustare super-sanatoasa o sa am atunci cand o sa fiu mare si-o sa-mi fac si "dog-ul" cu manutele mele!

ingrediente:
- 450 g faina pentru paine
- 25 g drojdie proaspata
- 1 lingurita zahar
- 1 lingurita sare
- 300 ml apa
- 3 linguri ulei
- 10 carnaciori subtiri de aprox. 10 cm lungime (12 ar fi mai bine dupa gustul meu, ar iesi mai mare proportia umplutura/aluat)
- 2-3 l apa
- 5 lingurite bicarbonat
- 2 lingurite sare
- 1 galbenus pentru uns
- seminte de susan
metoda:
- se inmoaie drojdia cu 2-3 linguri de apa calduta, o lingurita de zahar si o lingura de faina (din cantitatile date in lista de ingrediente); dupa ce incepe sa faca spuma se framanta un aluat din faina, sare, apa, ulei si drojdie; e un aluat destul de umed, asa ca dupa ce am amestecat toate inrgedientele l-am lasat 10 minute sa se odihneasca (autoliza), dupa care a devenit ceva mai usor de manevrat;
- se lasa aluatul la dospit, int-un bol acoperit cu folie de palstic, cam o ora;
- se intinde aluatul pana ajunge la grosimea de 3-4 mm (dreptunghi de cca 40 x 30 cm); se taie in 10 fasii (sau mai bine 12, cum ziceam mai sus); se inveleste fiecare carnacior in aluat;
- se incinge cuptorul pe mediu (cca.180 grade C);
- se pune la fiert apa cu sare si bicarbonat; cand fierbe se scufunda covridogii, cate 3-4 deodata; dupa cateva secunde se ridica la suprafata si atunci se scot, se scurg si se aseaza pe tava cu hartie de copt;
- se ung cu galbenus de ou si se presara susan; se coc pana se rumenesc - cam 20-25 de minute.

Cumva, se pare ca cel mai gras covridog a ramas pentru poza cu sectiunea, deci imaginea de mai jos-dreapta nu e reprezentativa, totusi data viitoare as incerca sa fac 12 bucati in loc de 10.


Pofta buna!